Studiu fiscal · Persoane fizice

Veniturile obținute din străinătate de persoanele fizice: obligații, logica taxării și evitarea dublei impuneri

Cine trebuie să declare veniturile din afara țării, de ce le taxează România, cum funcționează creditul fiscal și scutirea, și de ce ANAF află oricum despre ele.

Actualizat: iunie 2026 · Referință: venituri realizate în 2025, declarate în 2026 · Bază: Legea nr. 227/2015 (Codul fiscal)

În iunie 2026, ANAF a reamintit public o regulă care surprinde an de an mii de contribuabili: dacă ai obținut venituri din străinătate, de cele mai multe ori ai obligația să le declari și în România, chiar dacă ai plătit deja impozit în statul în care le-ai realizat.1 Acest studiu explică de unde vine această obligație, cum se evită plata dublă a impozitului și de ce autoritățile fiscale din alte state îți transmit datele către Fiscul românesc.

Pe scurt

  • Cine: persoanele fizice rezidente fiscal în România.
  • Ce: aproape toate veniturile impozabile obținute din afara țării (salarii, dividende, dobânzi, chirii, pensii, câștiguri din titluri de valoare, criptoactive etc.).
  • Cum: prin Declarația unică (formularul 212), depusă în Spațiul Privat Virtual, la ghișeu sau prin poștă.
  • Când: până la 25 mai a anului următor celui în care ai realizat venitul.2
  • Dubla taxare: se evită prin creditul fiscal (scazi impozitul plătit afară) sau prin scutire, în funcție de convenția aplicabilă.

1. Originea și logica taxării veniturilor din străinătate

Punctul de plecare nu este unde ai câștigat banii, ci unde ești rezident fiscal. Acesta este principiul care guvernează întreaga materie: România, ca majoritatea statelor lumii, impozitează rezidenții pe baza venitului mondial, adică pe toate veniturile, indiferent de sursă, atât din țară, cât și din afara ei.3

Concret, este considerată rezidentă fiscal în România și datorează impozit pe veniturile din orice sursă:4

  • persoana fizică română cu domiciliul în România;
  • persoana care are centrul intereselor vitale în România (locul cu care relațiile personale și economice sunt mai apropiate, și anume familia, locuința, angajatorul, afacerea, proprietățile, conturile bancare);
  • persoana prezentă în România peste 183 de zile în orice interval de 12 luni consecutive.

Logica este una de echitate și de neutralitate: dacă două persoane locuiesc în România, au aceeași capacitate contributivă și beneficiază de aceleași servicii publice, ele ar trebui să contribuie la fel, indiferent dacă una își câștigă veniturile dintr-un salariu local, iar cealaltă din dividende încasate dintr-o societate din Cehia sau dintr-o chirie pentru un apartament din Spania. A impozita numai veniturile „din interior" ar crea un avantaj artificial pentru cei care își pot plasa sursele de venit în afara granițelor și ar deschide o portiță uriașă de erodare a bazei de impozitare.

De aceea, obligația de a declara veniturile externe nu depinde de faptul că ai plătit deja un impozit în străinătate. Declararea în România rămâne valabilă în toate cazurile; ceea ce se schimbă este doar cât mai plătești efectiv aici, după aplicarea mecanismelor de evitare a dublei impuneri.5

2. Obligații generale

2.1. Instrumentul: Declarația unică (formular 212)

Veniturile din străinătate se declară prin Declarația unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice (formularul 212). Ele se înscriu distinct, pentru fiecare țară de sursă și pentru fiecare tip de venit, în capitolul dedicat veniturilor realizate din străinătate.6 Formularul electronic permite selectarea metodei de evitare a dublei impuneri și oferă un link către lista convențiilor încheiate de România.

2.2. Termenul: 25 mai

Declarația se depune până la data de 25 mai inclusiv a anului următor celui de realizare a venitului, termen prevăzut de art. 122 din Codul fiscal. Pentru veniturile obținute în 2025, termenul a fost 25 mai 2026.7 Tot până la acest termen se calculează și se plătește impozitul datorat.

2.3. Modalitățile de depunere

  • Electronic, prin Spațiul Privat Virtual (SPV), serviciul gratuit al ANAF, sau prin portalul e-guvernare.ro cu certificat digital calificat;
  • pe hârtie, la registratura organului fiscal competent sau prin poștă, cu confirmare de primire.8
Atenție la precompletare. Din 2024, ANAF precompletează Declarația unică cu datele pe care le are deja în evidență. Veniturile din străinătate, însă, nu apar automat: ele sunt comunicate de administrațiile fiscale străine după expirarea termenului de 25 mai. O declarație precompletată „goală" la acest capitol nu înseamnă că nu ai nimic de declarat, întrucât responsabilitatea identificării și raportării veniturilor externe rămâne a contribuabilului.9

3. Obligații specifice, pe categorii de venit

Se declară toate categoriile de venit pe care Codul fiscal le consideră impozabile dacă ar fi fost obținute din România.10 Printre cele mai frecvente:

Categorie de venit din străinătateObservații
Salarii și venituri asimilateRegim special (vezi secțiunea 3.1).
Activități independente / profesii liberaleVenit net în sistem real sau la normă de venit.
DividendeImpozit 10% (cotă aplicabilă veniturilor din 2025), de regulă reținut la sursă în statul de sursă.11
DobânziInclusiv dobânzi la conturi și instrumente străine.
Chirii (cedarea folosinței bunurilor)Pentru imobile situate în străinătate.
PensiiNeimpozabile până la 24.000 lei/an; 10% peste acest plafon.
Câștiguri din transferul titlurilor de valoareAcțiuni, fonduri, instrumente financiare derivate.
Câștiguri din criptoactiveSe declară inclusiv vânzarea de NFT-uri (vezi secțiunea 5.5).
Drepturi de proprietate intelectualăVenit net = venit brut din care se scad cheltuielile forfetare de 40%; impozit 10%.
Premii, jocuri de noroc, activități agricole etc.După regulile proprii fiecărei categorii.

Impozitarea se face aplicând regulile proprii fiecărei categorii de venit, ca și cum venitul ar fi fost obținut în România. De exemplu, pentru drepturile de autor din străinătate se aplică deducerea forfetară de 40% și cota de 10%; pentru pensii se aplică plafonul neimpozabil de 24.000 lei/an.12 Veniturile care ar fi neimpozabile sau scutite în România (de exemplu, sumele primite cu titlu de moștenire sau bursele) păstrează același tratament și atunci când provin din afară.

3.1. Cazul special al salariilor din străinătate

Aici regula este mai nuanțată și produce multe confuzii:

  • Salariile primite pentru o activitate desfășurată în străinătate și plătite de un angajator nerezident sunt, în principiu, neimpozabile în România și nu se declară (nici nu fac obiectul creditului fiscal).13
  • Dacă salariul este plătit de un angajator român (sau de un sediu permanent din România) pentru muncă prestată afară, dreptul de impunere depinde de durata prezenței în statul respectiv, raportată la perioada prevăzută în convenția de evitare a dublei impuneri (de regulă 183 de zile). Dacă perioada este depășită, dreptul de impunere revine statului străin, însă persoana, fiind rezidentă, tot trebuie să declare venitul în România (vezi exemplul detașării în Germania, secțiunea 5.4).

3.2. Pierderile din străinătate

Pierderile fiscale realizate în străinătate (din activități independente, chirii, agricultură, titluri de valoare etc.) se reportează și se compensează numai cu venituri de aceeași natură și sursă, din aceeași țară, pe parcursul următorilor 7 ani fiscali consecutivi.14

3.3. Contribuția de sănătate (CASS)

Pe lângă impozit, anumite venituri din străinătate (de exemplu dividende, dobânzi, chirii, câștiguri de capital) pot genera obligația de plată a CASS de 10%, dacă totalul veniturilor de această natură depășește plafonul de 6, 12 sau 24 de salarii minime brute pe an. Pentru anul 2025, raportarea s-a făcut la salariul minim de 4.050 lei.15

3.4. Redirecționarea a 3,5% din impozit

Și impozitul aferent veniturilor din străinătate (de aceeași natură cu cele pentru care legea permite acest lucru) poate fi redirecționat în proporție de până la 3,5% către entități nonprofit sau unități de cult, după deducerea creditului fiscal.16

4. Cum se evită dubla impunere

Problema este evidentă: același venit poate fi impozitat o dată în statul de sursă (unde a fost realizat) și a doua oară în România (statul de rezidență). Soluția o oferă convențiile de evitare a dublei impuneri pe care România le-a încheiat cu majoritatea statelor lumii. Fiecare convenție prevede o „metodă" de eliminare a dublei taxări, iar Codul fiscal o transpune prin art. 131.17

4.1. Metoda creditului fiscal

Este cea mai frecventă. Din impozitul datorat în România se scade impozitul plătit în străinătate pentru același venit și aceeași perioadă. Creditul are însă o limită: nu poate depăși partea de impozit românesc aferentă acelui venit.18 Practic:

  • dacă impozitul plătit afară este mai mare decât cel datorat în România, nu mai plătești nimic aici (dar nu primești diferența înapoi);
  • dacă impozitul plătit afară este mai mic, plătești în România doar diferența.

Creditul se calculează separat pentru fiecare țară și fiecare tip de venit.

4.2. Metoda scutirii

Dacă, potrivit convenției, venitul „poate fi impus" în celălalt stat și metoda prevăzută este scutirea, venitul este scutit de impozit în România, dar tot trebuie declarat. În formularul 212, bifarea metodei scutirii generează automat „0" la impozitul datorat.19

Regula de aur: obligația de a declara venitul din străinătate se menține indiferent de metoda de evitare a dublei impuneri și indiferent dacă, în final, mai datorezi sau nu impozit în România. Lipsa unei sume de plată nu te scutește de depunerea declarației.20

4.3. Condiții și documente

Creditul fiscal sau scutirea se acordă numai dacă, cumulativ:21

  1. există o convenție de evitare a dublei impuneri între România și statul de sursă și se aplică prevederile acesteia;
  2. impozitul a fost efectiv plătit în străinătate, dovedit cu un document justificativ emis de autoritatea fiscală străină (sau de plătitorul de venit, în cazul reținerii la sursă);
  3. venitul face parte dintr-o categorie supusă impozitului pe venit în România.

Nu se ține cont de impozitul plătit în state cu care România nu are convenție, iar în acest caz venitul se impozitează integral în România, fără credit.

4.4. Conversia valutară

Sumele în valută se transformă în lei la cursul de schimb mediu anual comunicat de BNR pentru anul realizării venitului. Pentru monede necotate de BNR, se face întâi conversia în euro/dolari la cursul țării de sursă, apoi în lei.22

5. Exemple practice

Exemplele de mai jos sunt construite pe modelele oficiale ANAF (folosind cursurile medii anuale pentru 2022, cu titlu ilustrativ pentru mecanism).23

Exemplul 1 · Dividende din Cehia · credit fiscal

O persoană rezidentă în România încasează dividende de 5.000 € din Cehia, unde plătește 10% impozit (500 €). Convenția dintre România și Cehia prevede metoda creditului.

Dividende: 5.000 € × 4,9315 lei/€24.658 lei
Impozit datorat în România (5%)1.233 lei
Impozit plătit în Cehia: 500 € × 4,93152.466 lei
Credit fiscal recunoscut (limitat la impozitul românesc)1.233 lei
Diferență de plată în România0 lei

Impozitul plătit afară fiind mai mare decât cel datorat aici, nu se mai plătește nimic în România.

Exemplul 2 · Pensie din Canada · credit fiscal

O persoană rezidentă în România primește o pensie anuală de 13.500 CAD din Canada, cu reținere de 15% pe partea ce depășește 12.000 CAD. Convenția prevede metoda creditului.

Pensie: 13.500 × 3,6021 lei/CAD48.628 lei
Bază impozabilă (peste plafonul de 24.000 lei)24.628 lei
Impozit datorat în România (10%)2.463 lei
Impozit plătit în Canada: 1.500 CAD × 15% = 225 CAD, în lei810 lei
Credit fiscal810 lei
Diferență de plată în România1.653 lei

Impozitul canadian fiind mai mic, în România se plătește diferența.

Exemplul 3 · Vânzarea unui imobil din Luxemburg · scutire

O persoană rezidentă vinde un imobil situat în Luxemburg cu 150.000 €, plătind acolo 22.500 € impozit. Convenția dintre România și Luxemburg prevede, pentru veniturile imobiliare, metoda scutirii.

Venit: 150.000 € × 4,9315739.725 lei
Impozit plătit în Luxemburg: 22.500 € × 4,9315110.959 lei
Impozit datorat în România (metoda scutirii)0 lei

Venitul se declară în România, dar este scutit. La bifarea metodei scutirii, formularul generează automat „0" la impozit.

Exemplul 4 · Salariu pentru detașare în Germania · credit fiscal

Un angajat al unei firme românești de construcții este detașat în Germania un an întreg, cu un venit net de 18.000 € și 3.600 € impozit plătit acolo. Prezența depășind 183 de zile, dreptul de impunere revine Germaniei, însă, fiind rezident român, persoana declară venitul și în România.

Venit net: 18.000 € × 4,931588.767 lei
Impozit datorat în România (10%)8.878 lei
Impozit plătit în Germania: 3.600 € × 4,931517.753 lei
Credit fiscal (limitat)8.878 lei
Impozit datorat în România0 lei

Obligația de declarare există chiar dacă, în final, impozitul de plată este zero.

5.5. Din practica administrativă a ANAF: vânzarea de NFT-uri

Întrebările frecvente publicate de ANAF confirmă că obligația de declarare nu ține de „locul" unde se află platforma. Într-o speță publicată în baza de date a Fiscului, ANAF a precizat că persoanele fizice care obțin venituri din vânzarea de non-fungible tokens (NFT) pe platforme blockchain au obligația de a le declara în Declarația unică, indiferent dacă veniturile sunt realizate din România sau din străinătate; la fel și veniturile recurente de tip royalties obținute ulterior de creator. Data realizării venitului este data tranzacției, nu data la care criptomoneda este schimbată în monedă tradițională.24

6. De ce transmit autoritățile fiscale străine date către România

Mulți contribuabili presupun că, dacă veniturile au fost încasate într-un cont străin, Fiscul românesc „nu are de unde să știe". Această presupunere nu mai este valabilă de aproape un deceniu. Funcționează un sistem global de schimb automat de informații care livrează ANAF, an de an, date despre conturile și veniturile rezidenților români din afară.

MecanismCe face
CRS (Common Reporting Standard, OCDE)Standardul global de raportare automată a conturilor financiare, la care participă peste 100 de jurisdicții. Instituțiile financiare identifică titularii rezidenți fiscal în alt stat și raportează soldurile și veniturile către propriul Fisc, care le transmite mai departe.25
DAC2 (Directiva 2014/107/UE)Transpune CRS la nivelul Uniunii Europene și face obligatoriu schimbul automat de informații financiare între statele membre.26
FATCA (acordul dintre România și SUA)Mecanismul echivalent pentru relația cu Statele Unite, implementat prin Legea nr. 233/2015.27

În practică, băncile, brokerii, fondurile și companiile de asigurări din străinătate raportează autorităților lor fiscale conturile deținute de rezidenți români, iar aceste autorități le transmit ANAF. Așa ajunge Fiscul să afle despre dividendele, dobânzile sau câștigurile de capital realizate afară și să poată compara aceste informații cu ceea ce ai (sau nu ai) declarat.

De ce datele „întârzie" față de termenul de 25 mai

Există un decalaj de calendar care explică de ce veniturile externe nu apar în Declarația precompletată și de ce ANAF emite notificări după termenul de depunere: administrațiile fiscale străine transmit informațiile după expirarea termenului românesc de 25 mai (în practică, schimbul anual de date financiare are loc spre toamnă). La momentul precompletării, ANAF pur și simplu nu are încă aceste date, însă le primește ulterior și le poate confrunta cu declarațiile depuse.28

7. Ce se întâmplă dacă nu ai declarat la timp

Comunicatul ANAF din iunie 2026 descrie exact procedura de regularizare pentru cei care au realizat venituri din străinătate în 2025 și nu le-au raportat până la 25 mai 2026:29

  • dacă nu ai depus deloc Declarația unică, poți depune acum formularul 212;
  • dacă ai depus declarația, dar fără veniturile din străinătate, trebuie să depui o declarație rectificativă;
  • dacă primești o notificare de la ANAF, poți prezenta documente sau explicații pentru clarificarea situației înainte de stabilirea obligațiilor de plată.

Dacă obligațiile declarative nu sunt îndeplinite, organul fiscal poate stabili impozitele din oficiu. Există însă o supapă importantă: chiar și după emiterea unei decizii de impunere, contribuabilul mai are 60 de zile la dispoziție pentru a depune Declarația unică, caz în care decizia emisă anterior se anulează.30

Recomandare practică. Dacă ai conturi, investiții sau venituri în afara României, pornește de la premisa că ANAF va afla despre ele prin schimbul automat de informații. Verifică-ți situația, păstrează documentele care atestă impozitul plătit afară (sunt indispensabile pentru credit fiscal) și, dacă ai omis ceva, regularizează proactiv prin declarație rectificativă, care costă semnificativ mai puțin decât o impunere din oficiu.

8. Concluzii

Taxarea veniturilor din străinătate nu este o „dublare" a impozitului, ci o consecință firească a principiului venitului mondial: rezidentul fiscal român contribuie pe toate veniturile sale, oriunde le-ar obține, iar convențiile internaționale garantează că nu plătește de două ori pentru același venit. Cheia practică stă în trei reflexe: declară întotdeauna (chiar dacă impozitul final este zero), aplică metoda corectă din convenție (credit sau scutire) și păstrează dovezile impozitului plătit afară. Într-o lume în care informația circulă automat între administrațiile fiscale, conformarea voluntară a devenit nu doar o obligație legală, ci și opțiunea cea mai puțin costisitoare.

Acest material are caracter informativ și nu constituie consultanță de drept fiscal individualizată. Tratamentul concret depinde de tipul venitului, de statul de sursă și de convenția aplicabilă. Pentru situații specifice, vă rugăm să ne contactați.

Note și surse

  1. Comunicat ANAF, Serviciul Comunicare, Relații Publice și Mass Media, A_RPC 586/24.06.2026, „Cum se declară fiscal veniturile obținute din străinătate". ↩
  2. Art. 122 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal; comunicatul ANAF A_RPC 586/2026. ↩
  3. Art. 59 alin. (1) și (2) Cod fiscal; pct. 46 alin. (1) și (2) din Normele metodologice (HG nr. 1/2016), respectiv noțiunea de „venit mondial". ↩
  4. Art. 7 pct. 27 lit. b) și c), art. 59 alin. (1) lit. a), art. 59 alin. (2) și (2¹) Cod fiscal; Ghidul ANAF DGRFP Brașov, „Declararea veniturilor din străinătate în Declarația Unică (Formular 212)". ↩
  5. Art. 131 alin. (1) și (2) Cod fiscal; pct. 46 alin. (5) și (10) Norme metodologice, respectiv regula potrivit căreia obligația declarativă se menține indiferent de metoda de evitare a dublei impuneri. ↩
  6. Art. 130 alin. (4) Cod fiscal; Instrucțiuni de completare a Declarației unice, respectiv Ordinul ANAF nr. 2541/2022. ↩
  7. Art. 122 Cod fiscal; comunicat ANAF A_RPC 586/2026. ↩
  8. Ghidul ANAF DGRFP Brașov, secțiunea „Depunerea declarației unice". ↩
  9. Comunicat ANAF A_RPC 586/2026; Ghid precompletare Declarația unică D212 2026. ↩
  10. Art. 130 alin. (4) Cod fiscal; Ghidul ANAF DGRFP Brașov (lista categoriilor de venit). ↩
  11. Impozitul pe dividende este de 10% începând cu veniturile realizate din 1 ianuarie 2025 (anterior 8%), potrivit Codului fiscal, cu modificările aduse prin OUG nr. 156/2024. ↩
  12. Art. 60 (scutiri), art. 62 (venituri neimpozabile), art. 130 alin. (2), (3) și (3¹) Cod fiscal; Ghidul ANAF DGRFP Brașov, „Cum se impozitează veniturile din străinătate". ↩
  13. Art. 76 alin. (4) lit. o) Cod fiscal; pct. 12 alin. (19) la (23) Norme metodologice; Ghidul ANAF DGRFP Brașov, „Venituri salariale din străinătate". ↩
  14. Art. 96 alin. (1), art. 118 alin. (7), art. 119 alin. (4) Cod fiscal. ↩
  15. Plafoane CASS raportate la 6, 12 sau 24 de salarii minime brute pe an (salariul minim brut în 2025: 4.050 lei), potrivit art. 170 și art. 174 din Codul fiscal. ↩
  16. Art. 130 alin. (7) la (10) Cod fiscal; Instrucțiuni de completare a Declarației unice, respectiv Ordinul ANAF nr. 2541/2022. ↩
  17. Art. 131 Cod fiscal, „Evitarea dublei impuneri prin metoda creditului fiscal sau metoda scutirii"; pct. 46 Norme metodologice. ↩
  18. Art. 131 alin. (1) și (4) Cod fiscal; pct. 46 alin. (2), (6) Norme metodologice. ↩
  19. Art. 131 alin. (2) Cod fiscal; pct. 46 alin. (10) Norme metodologice; Ghidul ANAF DGRFP Brașov, exemplul metodei scutirii. ↩
  20. Art. 131 alin. (1) și (2) Cod fiscal; pct. 46 alin. (5) și (10) Norme metodologice. ↩
  21. Art. 131 alin. (3) Cod fiscal. ↩
  22. Art. 131 alin. (6) Cod fiscal; pct. 46 alin. (1) Norme metodologice. ↩
  23. Exemple adaptate din Ghidul ANAF DGRFP Brașov, „Declararea veniturilor din străinătate în Declarația Unică (Formular 212)" și din exemplele de la pct. 46 alin. (12) Norme metodologice. Cursurile medii anuale 2022 (BNR): 4,9315 lei/€; 3,6021 lei/CAD. ↩
  24. ANAF, bază de date întrebări și răspunsuri (chat.anaf.ro), speță publicată la 29.10.2021, „Impozitarea veniturilor din vânzarea de non-fungible tokens (NFT)", baza legală: art. 71, 72¹, 73 Cod fiscal. ↩
  25. OCDE, Common Reporting Standard (CRS); Ghidul ANAF DAC2/CRS/FATCA. ↩
  26. Directiva 2014/107/UE (DAC2) privind cooperarea administrativă în domeniul fiscal; transpusă în Codul de procedură fiscală (Legea nr. 207/2015). ↩
  27. Legea nr. 233/2015 pentru ratificarea Acordului dintre România și SUA privind FATCA; Ghidul ANAF DAC2/CRS/FATCA. ↩
  28. Comunicat ANAF A_RPC 586/2026 („autoritățile fiscale străine transmit aceste date după expirarea termenului de depunere din România"). ↩
  29. Comunicat ANAF A_RPC 586/2026. ↩
  30. Comunicat ANAF A_RPC 586/2026 (impunere din oficiu; termen de 60 de zile pentru depunerea Declarației unice și anularea deciziei). ↩

← Înapoi la Noutăți legislative