UE
Curtea de Justiție a Uniunii Europene · Cameră · Trimitere preliminară (Portugalia)
Cauza C-603/24 · Hotărârea din 13 mai 2026

Stellantis Portugal Ajustările prețurilor de transfer și TVA: când o „regularizare" devine o operațiune impozabilă

Părți
Stellantis Portugal S.A.
(fostă Opel Portugal / GM Portugal, „GMP")
v. Autoridade Tributária e Aduaneira
Materie
TVA & prețuri de transfer
Art. 2 alin. (1) Directiva a șasea 77/388/CEE, privind prestarea de servicii „cu titlu oneros"
Întrebare
O ajustare de prețuri de transfer = contraprestația unei prestări de servicii supuse TVA?
Răspuns: nu în mod automat.
Esența hotărârii

O ajustare de prețuri de transfer nu constituie automat contraprestația unei prestări de servicii supuse TVA. Pentru a fi impozabilă, trebuie să existe un serviciu identificabil și o legătură directă între acel serviciu și suma plătită, nu doar simplul fapt că ajustarea înglobează anumite costuri.

01

Situația de fapt

Cum circulă vehiculele și banii în grup și de unde apare „ajustarea".

Producători grup
OEMfabrici GM, Europa
vând
Societate națională de vânzări
Stellantis / GMPimportator Portugalia
revinde
Rețea
Dealeri independențiconcesionari
vând
Piață
Clienți finalicumpărători
Fluxul comercial

GMP cumpără vehicule de la producătorii OEM din grup, le revinde dealerilor independenți, care le vând clienților finali.

Reparațiile în garanție

La defecte de fabricație și lucrări în garanție (recall-uri, asistență rutieră), dealerul repară vehiculul și facturează costurile către GMP.

Raportarea costurilor

GMP comunică producătorilor OEM aceste costuri de reparație, alături de costuri de operare (personal, electricitate, marketing).

Acordul intern, 2004

Un acord intra-grup prevede că prețurile de transfer ale vehiculelor se ajustează retroactiv astfel încât GMP să atingă o marjă de profit prestabilită, ținând cont de costurile efective.

Regularizarea de final de perioadă

La sfârșitul fiecărei perioade, ajustarea se realizează prin note de credit / debit emise de producători către GMP, care fie scad, fie cresc prețul vehiculelor deja vândute.

02

Litigiul

După un control fiscal, două calificări opuse ale aceleiași ajustări.

Autoritatea fiscală (PT)Autoridade Tributária e Aduaneira

Prin faptul că suportă și transmite costurile de reparație, GMP a prestat servicii (de reparație) către producătorii OEM. Ajustarea ar fi deci contraprestația acestor servicii, localizate în Portugalia.

Concluzie: datorează TVA suplimentar pe „servicii"
Stellantis / GMPcontribuabilul

Ajustarea este o regularizare a marjei de profit (scop de prețuri de transfer), care înglobează costuri eterogene. Nu este plata unui serviciu identificabil furnizat producătorilor.

Concluzie: operațiune fără TVA pe serviciu
03

Întrebarea preliminară

Ce a întrebat instanța portugheză Curtea.

Întrebarea adresată CJUE

O ajustare a prețurilor de transfer (care înglobează și costuri de reparație și este efectuată pentru a asigura o marjă de profit prestabilită) constituie contraprestația unei prestări de servicii cu titlu oneros, supusă TVA?

Art. 2 alin. (1) din Directiva a șasea 77/388/CEE (în prezent art. 2 din Directiva 2006/112/CE)
04

Schema logică: când este impozabilă?

Testul cumulativ al „prestării cu titlu oneros". Apasă pe orice test pentru a vedea ce a reținut Curtea.

În afara sferei TVA
Ajustare a prețului bunurilor
Supusă TVA ca prestare
Punct de plecareAjustare de prețuri de transfer între societăți afiliate
Testul 1: Raport juridic de ce contează
Există un raport juridic în cadrul căruia se schimbă prestații reciproce?
Ce a reținut Curtea
TVA presupune un cadru contractual în care fiecare parte se obligă la ceva. O simplă mișcare de bani între societăți afiliate, fără obligații reciproce, nu intră în sfera TVA.
Dacă NU

Simplă regularizare financiară, ajustare de profit. În afara sferei TVA.

Testul 2: Prestație identificabilă de ce contează
Se poate individualiza un bun sau un serviciu determinat, furnizat în schimbul plății?
Ce a reținut Curtea
Trebuie să existe un beneficiu concret, identificabil, pentru un destinatar precis. Aici ajustarea acoperea un coș de costuri eterogene (reparații, personal, marketing), nu o prestație unică, individualizabilă.
Dacă NU

Nu există o operațiune impozabilă distinctă. Fără TVA.

Testul 3: Legătură directă de ce contează
Există o legătură directă între acea prestație și suma plătită (plata = contravaloarea ei reală)?
Ce a reținut Curtea (punctul decisiv)
Faptul că ajustarea ține cont de anumite costuri (inclusiv reparații) nu transformă automat plata în remunerația unui serviciu. Suma urmărea o marjă de profit globală, nu contravaloarea unui serviciu identificabil, deci lipsește legătura directă.
Dacă NU

Nu e remunerația unui serviciu separat. Poate fi însă o ajustare a bazei de impozitare a livrării de bunuri (vehiculele), deci se corectează TVA pe bunuri, dacă e cazul.

● Aici se încadrează cazul Stellantis
Concluzia pentru Stellantis

Ajustarea a căzut la Testul 3: lipsea legătura directă cu un serviciu identificabil. Prin urmare, ea nu reprezintă contraprestația unei prestări de servicii supuse TVA. Cel mult, poate fi privită ca o ajustare ulterioară a prețului vehiculelor (bunuri), o chestiune ce ține de baza de impozitare a livrării de bunuri, nu de un „serviciu" nou.

05

Raționamentul Curții, pas cu pas

Cum a ajuns CJUE de la regulă la soluție.

Regula de bază

O prestare de servicii este supusă TVA doar dacă este efectuată „cu titlu oneros", ceea ce presupune o legătură directă între serviciu și contraprestație (jurisprudență constantă).

Ce înseamnă „legătură directă"

Este nevoie de un raport juridic cu prestații reciproce, în care plata reprezintă contravaloarea efectivă a unui serviciu individualizabil furnizat destinatarului.

Costurile incluse nu sunt decisive

Faptul că ajustarea ține cont de anumite costuri (printre care cele de reparație) nu este suficient pentru a o califica drept remunerația unui serviciu distinct.

Scopul real al ajustării

Ajustarea urmărea atingerea unei marje de profit globale (logică de prețuri de transfer, fiscalitate directă), nu plata unui serviciu identificabil prestat producătorilor.

Concluzia

Lipsind legătura directă, ajustarea nu este o prestare de servicii supusă TVA. Ea poate fi, eventual, o ajustare a prețului bunurilor livrate, distincție ce trebuie verificată de instanța națională în funcție de contract, metoda de calcul și documentație.

06

Soluția

Dispozitivul hotărârii.

Hotărârea CJUE, 13 mai 2026

Art. 2 alin. (1) din Directiva a șasea trebuie interpretat în sensul că o ajustare de prețuri de transfer, efectuată pentru a asigura unei societăți afiliate o marjă de profit prestabilită (chiar dacă ține cont de costuri precum cele de reparație) nu constituie, prin ea însăși, contraprestația unei prestări de servicii supuse TVA, în lipsa unui serviciu identificabil și a unei legături directe între acesta și suma plătită.

§
07

Glosar de noțiuni

Apasă pe un termen pentru definiție și relevanța lui în cauză.

08

Efecte practice

Ce înseamnă hotărârea pentru grupurile multinaționale.

Expunere TVA redusă

Ajustările de prețuri de transfer nu sunt automat purtătoare de TVA, ceea ce reduce riscul de impuneri suplimentare „pe servicii" pentru regularizările de final de an.

Analiză caz cu caz

Calificarea TVA depinde de substanța fiecărei ajustări, nu de etichetă. „Ajustare de profitabilitate" nu este o calificare juridică suficientă.

Documentația decide

Contractul intra-grup, metoda de calcul, modelul de decontare și notele de credit/debit sunt cele care arată dacă există (sau nu) o legătură directă cu o prestație.

Direct vs. indirect

Se păstrează granița dintre fiscalitatea directă (impozit pe profit, prețuri de transfer) și TVA: o ajustare făcută din rațiuni de TP nu se „contaminează" automat cu TVA.

Posibil impact pe bunuri

Dacă ajustarea privește prețul bunurilor livrate, ea poate modifica baza de impozitare a acelor livrări, deci eventuale corecții de TVA pe bunuri (note de credit/debit).

Două abordări posibile

Hotărârea lasă deschise două calificări, în funcție de structura concretă a operațiunii: neutră (în afara TVA) sau ajustare a contraprestației bunurilor.

Checklist pentru calificarea unei ajustări TP
  • Există un raport juridic cu prestații reciproce? Verifică dacă fiecare parte se obligă la ceva concret.
  • Poți individualiza un bun/serviciu? Sau ajustarea acoperă un coș eterogen de costuri?
  • Plata = contravaloarea reală a prestației? Dacă suma vizează o marjă globală, legătura directă lipsește.
  • Ajustarea privește bunuri deja livrate? Atunci e o chestiune de bază de impozitare, nu un serviciu nou.
  • Documentația susține calificarea? Contract, metodă de calcul, decontare, note de credit/debit.
Sursă principală: CJUE, Hotărârea din 13 mai 2026, cauza C-603/24, Stellantis Portugal S.A. (InfoCuria / curia.europa.eu). Concluziile av. gen. J. Kokott, 15 ianuarie 2025.

Document explicativ cu scop educativ, o schemă logică simplificată a raționamentului Curții. Nu constituie consultanță juridică sau fiscală. Pentru aplicarea într-un caz concret, vă rugăm să ne contactați.

← Înapoi la Noutăți legislative