Ghid pentru investiții în România 2026

România pe scurt

Membru UE din 2007 · Membru NATO · Membru Schengen complet (frontierele terestre, ianuarie 2025) · Pe traiectoria de aderare la OCDE

România este a șaptea cea mai mare economie din UE după populație (≈ 19 milioane) și o poartă regională între Europa Centrală, Balcani și Marea Neagră. Aplică integral dreptul UE, folosește leul (RON) ca monedă națională și oferă un impozit pe profit cu cotă unică de 16% — unul dintre cele mai mici din UE.

Cadrul juridic

România este o jurisdicție de drept continental. Principalele surse pentru investitorii străini:

Toate textele consolidate sunt accesibile public la legislatie.just.ro, portalul oficial al Ministerului Justiției.

Forme juridice pentru investitorii străini

Legea 31/1990 · SRL · SA · sucursale · reprezentanțe · societăți de persoane · joint ventures

Investitorii străini își structurează prezența în România, de regulă, ca societate cu răspundere limitată (SRL) sau — pentru expunere pe piața de capital, vehicule listate sau joint ventures de anvergură — ca societate pe acțiuni (SA). Sucursalele și reprezentanțele rămân utile pentru testarea pieței sau pentru operarea unui sediu permanent fără personalitate juridică separată.

Tabel comparativ

SRL — vehiculul implicit

SRL-ul combină capital minim, guvernanță simplă (administrator unic sau consiliu de administrație) și un grad redus de conformitate. Din 1 ianuarie 2026, capitalul social minim crește la 500 lei pentru SRL-urile nou-înființate și la 5.000 lei pentru SRL-urile a căror cifră de afaceri netă depășește 400.000 lei într-un exercițiu financiar (Legea 31/1990, astfel cum a fost modificată prin Legea 246/2025). SRL-urile existente au la dispoziție doi ani de la intrarea în vigoare a legii pentru a alinia capitalul, sub sancțiunea dizolvării judiciare.

SA — societatea pe acțiuni

SA-ul este forma preferată pentru entitățile cu expunere pe piața de capital, bănci, asigurători și joint ventures industriale de anvergură. Caracteristici-cheie:

• Capital social minim 90.000 lei (≈ 25.000 €), din care cel puțin 30% trebuie vărsat la înmatriculare; restul în 12 luni pentru aporturi în numerar și 2 ani pentru aporturi în natură.
• Două opțiuni de guvernanță: sistem unitar (unul sau mai mulți administratori organizați într-un Consiliu de Administrație, în număr impar) sau sistem dualist (Directorat + Consiliu de Supraveghere).
• Acțiunile pot fi nominative sau, excepțional, la purtător; ordinare sau preferențiale (Art. 91 și urm.). SA-urile cu ofertă publică și cele listate sunt supuse și Legii 24/2017 privind emitenții de instrumente financiare, precum și supravegherii ASF.
• Auditul statutar este obligatoriu; SA-ul trebuie să publice situațiile financiare anuale în Monitorul Oficial și la registrul comerțului.

Sucursală vs filială — cum se alege

Reprezentanță

Autorizată în baza Decret-Legii 122/1990 de către Ministerul Economiei. Nu poate încheia tranzacții comerciale în nume propriu; limitată la cercetare de piață, promovare, contacte și activități auxiliare similare. Impozit forfetar anual fix: 18.000 lei. Utilă ca punct de intrare inițial înainte de înființarea unei filiale.

Asocieri în participațiune

România recunoaște atât joint ventures cu personalitate juridică (de regulă SRL sau SA), cât și fără personalitate juridică (asocierea în participațiune, Art. 1949 și urm. Cod civil). Cea din urmă este contractuală, nu creează o persoană juridică distinctă și este transparentă fiscal — utilă pentru consorții de proiect, contracte de construcții și oferte comune.

Înmatricularea societății

Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC) · termen indicativ 5–10 zile lucrătoare · depunere online la portal.onrc.ro

Înmatricularea societăților este procesată de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC). Procedura este în mare parte electronică, iar registratorul se pronunță asupra unui dosar complet în o zi lucrătoare de la înregistrarea cererii. Adăugând rezervarea denumirii, pregătirea documentelor și autentificările, investitorii străini ar trebui să planifice un total de 5–10 zile lucrătoare.

Secvența standard

1. Rezervarea denumirii. Online la portal.onrc.ro. Rezervată trei luni. Investitorii ar trebui să verifice disponibilitatea atât în registrul comerțului, cât și în bazele de date de mărci EUIPO/OSIM.Ziua 1–2.
2. Redactarea actului constitutiv. Standard sau adaptat. Trebuie să conțină denumirea, obiectul de activitate (coduri CAEN), sediul social, capitalul social, identificarea asociaților și administratorilor, durata și celelalte elemente prevăzute de Art. 7 (SRL) sau Art. 8 (SA) din Legea 31/1990.Ziua 1–4, în paralel.
3. Asigurarea sediului social. Contract de închiriere, titlu de proprietate sau contract de comodat. Autentificarea acordului proprietarului dacă adresa este rezidențială. La aceeași adresă pot funcționa mai multe societăți, sub rezerva formalităților.Ziua 2–4.
4. Deschiderea unui cont de capital la o bancă din România și depunerea capitalului subscris. Banca emite o dovadă de vărsământ. Unele bănci solicită KYC asupra beneficiarului real (UBO) înainte de deschidere.Ziua 3–5.
5. Identificarea beneficiarului real și pregătirea declarației privind beneficiarul real (Legea 129/2019, AML). Se depune împreună cu dosarul de înmatriculare.Ziua 3–5.
6. Autentificare / semnare în fața registratorului a actului constitutiv, specimenelor de semnătură și declarațiilor de acceptare ale administratorilor.Ziua 4–6.
7. Depunerea cererii de înmatriculare la ONRC. Online sau personal. Se aplică taxe standard de înregistrare (~ 120–300 lei taxe de stat, plus taxă de publicare în Monitorul Oficial).Ziua 5–7.
8. Decizia de înmatriculare & înregistrarea fiscală. Registratorul emite decizia de înmatriculare; ONRC notifică simultan ANAF, care eliberează codul de identificare fiscală. Înregistrarea în scopuri de TVA se procesează separat, dacă este aplicabilă.Ziua 6–8.
9. Post-înmatriculare. Deschiderea contului operațional (cu KYC complet), obținerea certificatului de semnătură electronică și a contului SPV ANAF pentru depuneri online, înregistrarea beneficiarilor reali la ONRC dacă a survenit o modificare, obținerea autorizațiilor sectoriale.Ziua 7–10+.

Documente necesare din partea unui asociat persoană juridică

• Certificat de bună stare apostilat (sau, după caz, legalizat) din registrul de proveniență al asociatului, însoțit de traducere autorizată în română.
• Hotărâre corporativă apostilată privind aprobarea investiției în România și desemnarea reprezentanților legali.
• Extras apostilat din actul constitutiv al asociatului sau document echivalent.
• Copii ale pașapoartelor și certificate de rezidență fiscală ale administratorilor și beneficiarilor reali.

Înregistrări fiscale de planificat

Screening pentru investițiile străine directe (ISD)

OUG 46/2022 · Legea 164/2023 · CEISD · Hotărârea CSAT 73/2012 — sectoare sensibile

Sfera de aplicare

Regimul românesc de screening al ISD a fost instituit prin Ordonanța de Urgență a Guvernului 46/2022 (transpunând Regulamentul UE 2019/452) și ulterior modificat prin Legea 164/2023. Notificarea este examinată de Comisia pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe (CEISD), organism inter-ministerial care funcționează pe lângă Consiliul Concurenței. Ca urmare a Legii 164/2023, regimul acoperă expres și investițiile din UE — inclusiv cele realizate de entități constituite în România — atunci când vizează un sector sensibil.

Sectoare sensibile (Hot. CSAT 73/2012)

• Securitatea cetățeanului și a comunităților;
• Securitatea frontierelor;
• Securitatea energetică;
• Securitatea transporturilor;
• Securitatea aprovizionării cu resurse vitale;
• Securitatea infrastructurilor critice;
• Securitatea sistemelor de comunicații și IT;
• Securitatea activităților financiare, fiscale, bancare și de asigurări;
• Securitatea producției și circulației armelor, munițiilor, explozibililor și substanțelor toxice;
• Securitatea industrială;
• Protecția împotriva dezastrelor naturale;
• Protecția activităților agricole și de mediu;
• Protecția operațiunilor de privatizare a întreprinderilor de stat.

Procedura

• Taxă de notificare: 10.000 € per notificare, plătită în avans și rambursabilă dacă CEISD constată că investiția nu este notificabilă.
• Faza I — analiză: până la 135 zile de la confirmarea dosarului complet (de regulă în 7 zile de la depunere).
• Faza II / CSAT: dacă CEISD identifică un potențial risc, cazul este escaladat către Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) pentru decizia finală.
• Obligația de standstill: tranzacția nu se poate finaliza înainte de obținerea avizului. Lipsa notificării sau finalizarea cu încălcarea standstill-ului atrag amenzi substanțiale (până la 10% din cifra de afaceri globală), iar tranzacția poate fi anulată.

Fiscalitate — pe scurt

Codul fiscal (Legea 227/2015) · Codul de procedură fiscală (Legea 207/2015) · Pillar Two din 2024 · trimitere la Ghidul nostru fiscal 2026

România aplică un sistem fiscal competitiv, predominant cu cotă unică. Pentru o referință completă (cote, deductibilități, plafoane și termene procedurale), consultați Ghidul fiscal România 2026. Mai jos, un rezumat orientat pe investitori al elementelor cele mai relevante la intrarea pe piață.

Impozit pe profit — 16%

• Cota standard 16% pentru profiturile globale ale societăților române și pentru profiturile de sursă română ale sediilor permanente ale societăților străine.
• Reportare pierderi: 5 ani pentru pierderile înregistrate după 1.01.2024, în limita a 70% din profitul impozabil al perioadei; 7 ani pentru pierderile anterioare anului 2024. Nu există carry-back.
• Limitare dobânzi: deductibilitate integrală până la 500.000 € pentru tranzacții cu părți afiliate și 1.000.000 € total; excedentul limitat la 30% din EBITDA fiscală.
• Impozit minim pe cifra de afaceri (IMCA): 0,5% în 2026 (de la 1%), aplicabil contribuabililor cu cifră de afaceri > 50 mil. €. Eliminat din 1 ianuarie 2027.
• Pillar Two: cotă efectivă minimă de 15% (QDMTT & IIR din 2024, UTPR din 2025) pentru grupurile cu venituri consolidate ≥ 750 mil. €.

Regimul microîntreprinderilor — 1%

Disponibil pentru societățile cu cifră de afaceri ≤ 100.000 € (cumulată cu întreprinderile legate, conform Legii 346/2004), cel puțin un salariat cu normă întreagă, asociați care dețin > 25% într-o singură microîntreprindere și excluzând activitățile bancare, de asigurări, piețe de capital, jocuri de noroc și petrol & gaze. Cotă unică de 1% pe cifra de afaceri din 1 ianuarie 2026 (cota anterioară de 3% a fost abrogată).

TVA — 21% standard / 11% redus

Cotă standard 21% din 1 august 2025; cotă redusă unică 11% (alimente, medicamente, apă, cărți, cazare, locuințe sociale etc.). Plafon de înregistrare: 395.000 lei cifră de afaceri anuală.

Reținere la sursă pentru plăți transfrontaliere

România a încheiat peste 90 de convenții de evitare a dublei impuneri, inclusiv cu toate jurisdicțiile mari exportatoare de capital, aplicând standardul OECD MLI.

Prețuri de transfer

România aplică Ghidul OECD prin Ordinul 442/2016 (contribuabili mari) și Ordinul 222/2008 (ceilalți). Dosarul prețurilor de transfer trebuie pregătit anual și prezentat la cerere, în termen de 10 zile pentru contribuabilii mari și 30 zile pentru ceilalți.

Contribuții angajator

Costul lunar al angajatorului adaugă 2,25% (CAM — asigurare muncă) peste salariul brut; CAS (25% pensie) și CASS (10% sănătate) sunt suportate de salariat prin reținere. Vezi Ghidul nostru fiscal pentru tabelul complet al contribuțiilor și regimurile speciale (IT, construcții, agricultură).

Dreptul muncii & imigrație

Codul muncii (L. 53/2003) · OUG 25/2014 (încadrarea străinilor) · Cotă non-UE 2026: 90.000 · Platforma WorkinRomania din august 2026

Contracte de muncă

• Forma scrisă obligatorie; încheiat și înregistrat în Registrul General de Evidență a Salariaților (REVISAL) în ziua anterioară începerii activității.
• Durata nedeterminată este regula; durata determinată permisă doar în cazurile enumerate de Art. 83 din Codul muncii (înlocuire, activitate sezonieră, proiect etc.), până la 36 luni.
• Perioadă de probă: până la 90 zile calendaristice (non-management), 120 zile (management), 30 zile (persoane cu handicap). Plafoane mai mici pentru contractele pe durată determinată.
• Timp de lucru: 8h/zi, 40h/săptămână standard. Orele suplimentare compensate cu timp liber plătit în 90 de zile sau, în caz contrar, cu spor salarial ≥ 75%.
• Concediu de odihnă: minim 20 zile lucrătoare.

Încetarea contractului

• Preaviz la concediere: minim 20 zile lucrătoare pentru inaptitudine fizică/psihică, necorespundere profesională și concedieri individuale sau colective. Cauzele de concediere sunt enumerate limitativ de Art. 56 (de drept) și Art. 61–65 (din inițiativa angajatorului) din Codul muncii.
• Preaviz la demisie: 20 zile lucrătoare (45 pentru funcții de conducere), dacă nu sunt renunțate de angajator.
• Concedierea colectivă: praguri de 10, 10% sau 30 salariați pe o perioadă de 30 zile, cu consultare obligatorie a reprezentanților salariaților și notificare la inspectoratul teritorial de muncă.

Dialog social & negociere colectivă

Conform Legii 367/2022 (Dialogul social), societățile cu cel puțin 10 salariați trebuie să inițieze negociere colectivă la nivel de unitate (fără obligația de a încheia). Contractele colective de muncă la nivel de sector pot avea efect erga omnes asupra sectorului. Reprezentanții salariaților se aleg acolo unde nu există sindicat reprezentativ.

Imigrația lucrătorilor non-UE

Încadrarea cetățenilor non-UE/SEE/Elveția este reglementată de OUG 25/2014 și OUG 194/2002. Cadrul 2026 introduce un sistem de viză cu două piste:

Procedura completă (autorizație de muncă → viză de lungă ședere → permis de ședere) este gestionată de angajatorul român împreună cu Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI). Operațiunile migrează pe platforma unificată WorkinRomania.gov.ro, pe deplin operațională din 8 august 2026.

Cetățeni UE/SEE/Elveția

Liberă circulație a lucrătorilor; nu este necesară autorizație de muncă. Pentru șederi de peste 90 zile este necesară înregistrarea la IGI (certificat de înregistrare). Lucrătorii detașați conform Directivei 96/71/CE sunt supuși normelor „nucleului dur" din statul gazdă.

Real estate

Art. 44(2) Constituție · Cod civil · Legea 17/2014 (terenuri agricole extravilane) · Legea 7/1996 (cadastru)

Dobândirea clădirilor de către străini

Nu există restricții pentru persoanele fizice sau juridice străine la dobândirea de clădiri (și a suprafeței construite aferente) în România.

Dobândirea terenurilor de către străini

Art. 44(2) din Constituție prevede că cetățenii străini și apatrizii pot dobândi terenuri doar în condițiile rezultate din aderarea României la UE, din tratate internaționale pe bază de reciprocitate sau prin moștenire legală. În practică:

Terenuri agricole extravilane (Legea 17/2014)

Vânzarea terenurilor agricole situate în afara intravilanului este supusă unei proceduri de preempțiune pe mai multe niveluri. Preemptorii includ, în ordine: coproprietarii, rudele de gradul I, arendașii cu minim un an de vechime, vecinii, tinerii fermieri, statul român. Vânzătorul trebuie să publice oferta la autoritățile locale competente; procedura adaugă, de regulă, 2–4 luni unei tranzacții.

Due diligence — puncte practice

• Verificarea titlului și sarcinilor în Cartea funciară administrată de Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI).
• Verificarea urbanismului (PUG/PUZ), autorizațiilor de construire și proceselor-verbale de recepție.
• Riscuri de restituire și clawback conform Legilor 18/1991, 1/2000, 10/2001 și 247/2005 — în special pentru proprietăți cu titlu istoric pre-1989.
• Due diligence de mediu pentru situri industriale conform OUG 195/2005 și OUG 68/2007 (răspundere de mediu industrială).
• Fiscalitate: TVA pe terenuri (21% pentru terenuri construibile; scutire pentru cele neconstruibile); impozit pe venit 1% / 3% pentru vânzător persoană fizică; taxă de transfer (onorariu notarial, taxa de înregistrare la Cartea funciară).

Contractul de închiriere

Închirierile comerciale sunt reglementate de Codul civil (Art. 1777 și urm.). Fără limită maximă de durată. Contractele pe termen lung (> 3 ani) se înregistrează în Cartea funciară pentru a fi opozabile terților. Înregistrarea conferă locatorului și titlu executoriu în caz de neplată.

Sectoare reglementate & autorizații

Bancar, asigurări, piețe de capital, energie, telecomunicații, jocuri de noroc, sănătate, farmaceutic, aviație, apărare — autorizații sectoriale

Pe lângă înmatricularea la ONRC, o serie de activități necesită autorizații sectoriale. Mai jos, principalele sectoare reglementate și autoritățile competente; o parte din activități intră și sub regimul screening-ului ISD (Capitolul 4).

Proprietate intelectuală & protecția datelor

OSIM · ORDA · rute EUIPO/WIPO · GDPR + Legea 190/2018 · ANSPDCP

Proprietate industrială

• Mărci — Legea 84/1998. Rută națională la OSIM; marcă UE la EUIPO; rută internațională prin Sistemul Madrid (WIPO). Înregistrare națională medie: 6–12 luni.
• Brevete — Legea 64/1991. Rută națională la OSIM; brevet european conform CBE; brevet unitar din 2023. Examinare tipic 2–4 ani.
• Modele și desene industriale — Legea 129/1992. Rută națională la OSIM; design înregistrat UE la EUIPO.
• Indicații geografice — Legea 84/1998, Reg. UE 1151/2012, Reg. 2024/1143.

Drepturi de autor & drepturi conexe

Legea 8/1996 privind drepturile de autor și drepturile conexe. Fără formalitate de înregistrare (Convenția de la Berna); registrul opțional al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor (ORDA) oferă valoare probatorie. Organismele de gestiune colectivă (UCMR-ADA, UPFR, CREDIDAM etc.) administrează licențele pentru anumite categorii.

Protecția datelor

Aplicare directă a GDPR (Reg. UE 2016/679), completată de Legea 190/2018. Autoritate națională de supraveghere: ANSPDCP (Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal). Elemente practice pentru investitori:

• Menținerea registrelor de activități de prelucrare conform Art. 30.
• Desemnarea unui Responsabil cu protecția datelor (DPO) acolo unde este necesar (Art. 37 GDPR).
• Încheierea Clauzelor Contractuale Standard UE (setul 2021) pentru transferuri internaționale; evaluări de impact privind transferul pentru jurisdicțiile fără decizie de adecvare.
• Cookies și marketing direct: opt-in conform Legii 506/2004 (transpunerea e-Privacy).
• Canal de avertizare în interes public conform Legii 361/2022 pentru entitățile cu 50+ salariați (transpunând Directiva UE privind avertizorii de integritate).

Securitate cibernetică (NIS2)

Directiva NIS2 a fost transpusă în legislația română în 2024–2025. Entitățile esențiale și importante (energie, transporturi, bancar, piețe financiare, apă potabilă, sănătate, infrastructură digitală, servicii TIC, administrație publică, spațiu, servicii poștale, producători și industria chimică, alimentație, cercetare, altele) trebuie să implementeze măsuri de gestionare a riscurilor, să raporteze incidentele la Direcția Națională de Securitate Cibernetică (DNSC) în termen de 24h / 72h / o lună și să se înregistreze la DNSC.

Stimulente pentru investiții & ajutor de stat

HG 332/2014 · HG 807/2014 · regim R&D · PNRR · scheme sectoriale — administrate prin ARICE, Ministerul Finanțelor și Ministerul Economiei

România operează mai multe programe de stimulente structurate în jurul regulilor UE privind ajutorul de stat (Reg. 651/2014 — Regulamentul general de exceptare pe categorii; PNRR; scheme notificate sectoriale). Principalele vehicule relevante pentru investiția străină greenfield și brownfield:

Procesul de aplicare — elemente comune

1. Verificarea eligibilității (sector, locație, dimensiunea proiectului, dimensiunea beneficiarului).
2. Notificare pre-aplicare / consultare neangajantă cu autoritatea competentă (Ministerul Finanțelor pentru HG 807/2014 și HG 332/2014; AM POR / AM POCIDIF pentru fonduri structurale).
3. Depunerea dosarului de aplicare, inclusiv plan de afaceri, dovezi de eligibilitate, documentație de mediu și garanții financiare.
4. Notificarea acordării; încheierea contractului de finanțare.
5. Implementare, monitorizare și rambursare (sau plăți în tranșe) pe durata proiectului, de regulă 2–5 ani.

Soluționarea disputelor

Codul de procedură civilă · CICA & CAB · mediere (L. 192/2006) · Brussels I bis & Convenția de la New York

Instanțele

Sistemul de instanțe pe patru niveluri soluționează cauzele civile și comerciale: judecătorie (valoare redusă) → tribunal (jurisdicție comercială generală) → curte de apel → Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ). Cea mai mare parte a litigiilor comerciale în primă instanță sunt judecate de tribunal.

• Taxe judiciare de timbru: proporționale cu valoarea cererii (OUG 80/2013), plafonate pentru valorile mari.
• Termen indicativ: hotărâre de primă instanță comercială în 12–24 luni; apel 9–18 luni; recurs ÎCCJ 12–24 luni.
• Măsuri provizorii: sechestrul și poprirea asigurătorii sunt disponibile conform Codului de procedură civilă (Art. 951 și urm.).

Arbitrajul

• CICA — Curtea de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României (București); reguli moderne actualizate în 2018.
• CAB — Curtea de Arbitraj a Camerei de Comerț a Municipiului București.
• Arbitraj ad-hoc disponibil, inclusiv conform Regulilor UNCITRAL; arbitraj instituțional sub egida ICC, VIAC, LCIA, SCC frecvent ales pentru contracte transfrontaliere.
• Hotărâri arbitrale străine: recunoscute și executate conform Convenției de la New York 1958 (în vigoare în România din 1961).

Medierea & soluționarea alternativă a disputelor

Legea 192/2006 reglementează medierea. Părțile pot media în orice stadiu. Acordul de mediere poate fi consfințit prin hotărâre judecătorească, devenind direct executoriu. Soluționarea online a disputelor și ADR pentru consumatori sunt disponibile prin Legea 297/2015.

Executarea silită

Hotărârile interne și actele autentice (recunoașteri de datorie notariale, contracte de închiriere pe termen lung înregistrate, hotărâri arbitrale învestite cu formulă executorie) sunt executate prin executori judecătorești. Hotărârile UE sunt recunoscute fără exequatur conform Brussels I bis (Reg. 1215/2012). Executarea în context de insolvență este reglementată de Legea 85/2014 (vezi Capitolul 12).

Ieșire & restructurare

Fuziuni & divizări (Legea 31/1990, Titlul VI) · insolvență & restructurare (Legea 85/2014) · dizolvare & lichidare voluntară

Fuziuni & divizări

Fuziunile și divizările interne și transfrontaliere (în UE/SEE) sunt reglementate de Titlul VI al Legii 31/1990, modificată în 2023 pentru transpunerea Directivei privind mobilitatea (UE 2019/2121). Repere principale: aprobarea proiectului de fuziune/divizare de către consiliu, depunere și publicare la ONRC, fereastră de opoziție pentru creditori (de regulă 30 zile), aprobarea adunării generale, efectul dizolvării la înregistrare.

Restructurare preventivă (Legea 85/2014, Titlul I bis)

România a adoptat Directiva UE privind restructurarea preventivă (Directiva 2019/1023). Instrumentele includ:

• Acord de restructurare — condus de debitor, confirmat de instanță, cu cross-class cram-down disponibil în condiții definite.
• Concordat preventiv — procedură judiciară mai ușoară desfășurată sub supravegherea unui administrator de restructurare.

Insolvența (Legea 85/2014)

• Procedura generală de insolvență: se deschide prin hotărâre judecătorească la cererea debitorului sau a unui creditor care îndeplinește condițiile (creanță ≥ 50.000 lei, scadentă de ≥ 60 zile).
• Două căi: reorganizare judiciară (continuarea activității conform unui plan aprobat) sau faliment (lichidare).
• Insolvența grupului: proceduri coordonate disponibile pentru grupuri de societăți.
• Regimuri speciale: societățile de asigurări (Legea 503/2004), instituțiile de credit (Legea 312/2015), societățile de utilități publice.

Dizolvare & lichidare voluntară

Disponibilă atunci când societatea este solvabilă (Art. 227 și urm. Legea 31/1990). Procedura poate fi accelerată (dizolvare simplificată + lichidare voluntară, de regulă 6–9 luni) dacă nu apar opoziții ale creditorilor.

Listă de control rapidă

O foaie de parcurs la nivel general, de la decizia de a investi la societatea operațională

Pre-înmatriculare

• Determinați vehiculul de investiție (filială SRL/SA vs sucursală vs reprezentanță).
• Evaluare screening ISD (OUG 46/2022 / Legea 164/2023) — sector sensibil? prag de 2 mil. €?
• Autorizații sectoriale identificate și termen de obținere confirmat (bancar, energie, telecomunicații, jocuri de noroc, sănătate…).
• Structurare fiscală confirmată (impozit pe profit vs micro, TVA, dividende, prețuri de transfer, poziție în baza CDI).
• Plan real estate: cumpărare sau închiriere, teren urban sau rural, due diligence de mediu.
• Plan HR și imigrație: personal UE vs non-UE, pista D/AM1 vs D/AM2.

Înmatriculare

• Rezervarea denumirii la ONRC (portal.onrc.ro).
• Act constitutiv — denumire, obiect CAEN, sediu social, capital social, administratori, durată.
• Sediul social asigurat; acord notarial al proprietarului dacă e rezidențial.
• Cont de capital deschis; capital subscris depus.
• Declarație beneficiar real (Legea 129/2019) pregătită.
• Dosar ONRC complet; decizia registratorului într-o zi lucrătoare; cod fiscal emis automat.
• Înregistrare TVA (Art. 316/317) acolo unde este aplicabil.

Post-înmatriculare

• Cont bancar operațional cu KYC complet.
• Certificat de semnătură electronică și cont SPV ANAF.
• Serviciu de contabilitate și furnizor de salarizare angajați; REVISAL configurat.
• Autorizații sectoriale solicitate.
• Documentație GDPR, registre Art. 30, DPO (dacă e cazul), canal de avertizare (50+ salariați).
• Marcă depusă la OSIM (sau prin EUIPO/WIPO).
• Aplicații pentru ajutor de stat și fonduri UE cronologizate față de etapele proiectului.

Conformitate continuă — obligații recurente